Influenta alimentatiei asupra microflorei intestinale

Nicoleta Tupiță Nicoleta Tupiță, Specialist in nutritie Nestlé România

Influenta alimentatiei asupra microflorei intestinale

Se spune ca “esti ceea ce mananci” si pe buna dreptate. Cercetarile din ultimii ani asupra relatiei dintre microflora intestinala si alimentatie, arata ca “suntem si ceea ce microbii nostri mananca”. Microflora intestinala are capacitatea de a modula riscul aparitiei anumitor boli frecvente in prezent, precum obezitatea, diabetul zaharat, anumite tipuri de cancer, bolile cardiovasculare si bolile inflamatorii intestinale.

Microflora intestinala – bine de stiut

Chiar daca asociem adesea bacteriile cu efecte negative asupra sanatatii, avem un numar semnificativ de bacterii in corpul uman (predominant in intestin si pe piele) si traim cu acestea toata viata. Multe dintre bacteriile care vietuiesc in organismul uman ne fac bine. Unele dintre ele pot fi daunatoare atunci cand numarul lor creste, ducand la aparitia anumitor boli. 

Microflora intestinala curpinde zeci de miliarde de microorganisme rezidente, incluzand bacterii, virusuri, fungi si protozoare. Bacteriile sunt grupul cel mai studiat de microorganisme de la nivelul tubului digestiv. Cele mai multe bacterii se afla in colon, fiind mediul propice dezvoltarii lor. Putine sunt microorganismele care rezista mediilor mai acide din stomac sau intestinul subtire. 

Tractul intestinal este colonizat cu bacterii la nastere, fiind steril in perioada gestatiei. Mama ii transfera nou-nascutului flora intestinala in timpul nasterii. Acest transfer depinde de tipul nasterii, de varsta gestationala si modalitatea de hranire a bebelusului dupa nastere (alaptare naturala sau formula de lapte).  Orice modificare in numarul si tipul bacteriilor intestinale poate avea influente asupra sanatatii, determinand cel mai adesea dezechilibre ale sistemului imunitar care cresc riscul anumitor boli, inclusiv cancer. 

Relatia dieta – microfloara intestinala este un drum cu doua sensuri pentru ca si bacteriile intestinale pot influenta alegerile noastre alimentare, avand o conexiune cu creierul prin substantele pe care le produc. S-a identificat predominanta anumitor tipuri de bacterii si un raport intre acestea la persoanele obeze diferit de cel intalnit la persoanele slabe sau cu greutate corporala normala. De asemenea, pofta de dulce pare a fi influentata de prezenta sau absenta anumitor tipuri de bacterii intestinale.

 

Efectul diferitelor tipuri de nutrienti asupra florei intestinale

Fibrele

Fibrele alimentare sunt printre componentii alimentari care exercita cea mai mare influenta asupra florei bacteriene intestinale, unele fibre avand efecte prebiotice (sunt hrana pentru bacteriile intestinale).

Fructo-oligozaharidele, galacto-oligozaharidele sunt printre cele mai cunoscute si eficiente fibre cu efect prebiotic. La acestea se adauga si amidonul rezistent, care nu este digerat in intestinul subtire si se comporta ca o fibra, putand exercita efecte prebiotice. Toate aceste tipuri de fibre au efect benefic indirect asupra organismului prin produsii secretati de micoorganismele intestinale in procesul de fermentatie. De asemenea, prebioticele sunt “hrana” anumitor bacterii intestinale benefice, favorizand astfel proliferarea acestora in detrimentul celor daunatoare. Sursele alimentare de prebiotice includ: soia si alte leguminoase (naut, fasole, linte), cereale integrale, fructe si legume, ciuperci, etc.

Exista si produse naturale pe baza de fibre cu efecte prebiotice care pot contribui la asigurarea aportului zilnic de fibre. 

Relatia dintre cantitatea exacta de fibre si efectul asupra florei intestinale nu a fost stabilita prin studii relevante. Se poate presupune ca prezenta cantitatii recomandate de fibre pe zi (de aproximativ 14g/1000 kcal la adulti, conform ghidurilor de nutritie actuale) in alimentatie prezinta efecte benefice asupra florei bacteriene intestinale prin cresterea numarului total de bacterii benefice sau modificarea raportului dintre speciile benefice si cele daunatoare.

 

Indulcitorii artificiali

Chiar daca sunt adesea recomandati pacientilor cu intoleranta la glucoza, diabet zaharat, obezitate, studiile sustin faptul ca indulcitorii artificiali pot afecta echilibrul florei bacteriene.

 

Proteinele

Proteinele din carne, in special cele din carnea rosie, s-au dovedit a avea efecte de crestere a speciilor de bacterii daunatoare. Proteinele din zer si cele din mazarea verde cresc speciile de bacterii benefice(1). 

Consumul unor cantitati mari de proteine din produse animale a fost asociat cu o crestere a riscului de sindrom de intestin iritabil, asociere explicata prin dezechilibrele microflorei intestinale.

 

Grasimile

Consumul mare de grasimi duce la cresterea bacteriilor daunatoare.

In ceea ce priveste tipurile de grasimi si calitatea acestora, se pare ca grasimile saturate (mai ales cele de origine animala) influenteaza cresterea speciilor bacteriilor daunatoare, iar grasimile din uleiul de peste duc la proliferarea speciilor benefice (Bifidobacterium si Lactobacillus).

 

Concluzii

Modularea microflorei poate fi o metoda de preventie a cancerului, obezitatii sau bolilor cardiovasculare, insa este nevoie de mai multe studii pe baza carora sa se stabileasca recomandari clare. Componentii unei alimentatii sanatoase, printre care cerealele integrale bogate in fibre, fructele si legumele bogate in antioxidanti, leguminoasele bogate in proteine vegetale sunt recomandate si in dietele de promovare a unei flore intestinala sanatoase.

Referinte bibliografie

  1. Singh, Rasnik K et al. “Influence of diet on the gut microbiome and implications for human health” Journal of translational medicine vol.15,1 73. 8 Apr. 2017,doi:10.1186/s12967-017-1175-y;
  2. Graf, Daniela et al. “Contribution of diet to the composition of the human gut microbiota” Microbial ecology in health and disease vol. 26 26164. 4 Feb. 2015, doi:10.3402/mehd.v26.26164;
  3. Vincent Ho, How the bacteria in our gut affect our cravings for food Decembrie, 2018;
  4. Muhammad Shahid Riaz Rajoka et al. (2017) Interaction between diet composition and gut microbiota and its impact on gastrointestinal tract health, Food Science and Human Wellness6(3), pp. 121-130, Decembrie, 2018;
  5. British Nutrition Foundation, Resistant starch, Decembrie, 2018;
  6. Ze, Xiaolei et al. “Ruminococcus bromii is a keystone species for the degradation of resistant starch in the human colon” ISME journal vol. 6,8 (2012): 1535-43.;
  7. Allison Webster (2018) Gut Check: Sugars and the Gut Microbiome, Decembrie, 2018.