Rolul aminoacizilor in nutritia copiilor

Rolul aminoacizilor in nutritia copiilor

Proteinele sunt substantele principale din corpul nostru. Acestea nu doar ca intra in structura organelor interne, a tesutului muscular, pielii, oaselor si parului, dar sunt necesare, de asemenea, si pentru o crestere sanatoasa, functionarea corecta a sistemului imunitar si mentinerea echilibrului hormonal. Corpul nostru poate folosi proteine pentru a genera energie, dar carbohidratii si grasimile nu pot fi transformate in proteine. De aceea, in special la copii, cantitatea si compozitia proteinelor - aminoacizii care stau la baza - sunt de cea mai mare importanta pentru dezvoltarea corecta si sanatoasa.

 

Tipuri de aminoacizi si semnificatia lor

Proteinele sunt compuse din 20 de tipuri de aminoacizi - 12 aminoacizi neesentiali si 8 aminoacizi esentiali (valina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, triptofan, feninalalanina). Aminoacizii neesentiali pot fi sintetizati in organism din alti aminoacizi, in timp ce cei esentiali nu poate fi si trebuie asigurati prin alimentatie. Copiii au nevoie de inca doi aminoacizi esentiali - arginina si histidina. Studiile leaga rolul lizinei si agrininei ca factori pentru sinteza hormonilor de crestere. La adulti, dar mai ales la copiii ale caror organisme se dezvolta mai repede, furnizarea tuturor aminoacizilor esentiali prin alimente este critica pentru sanatate.

Cat de mult putem absorbi proteina depinde in mare masura de valoarea sa biologica, care este determinata de compozitia sa in aminoacizii. Proteinele animale (carne, peste, oua, lapte) au o valoare biologica ridicata, deoarece contin toti aminoacizii esentiali. Alimentele vegetale nu contin toti aminoacizii esentiali sau nu ii contin in catitate suficienta. Alimentele de origine vegetala trebuie combinate intre ele sau consumate in cantitati mai mari pentru ca organismul sa beneficieze de toti aminoacizii esentiali, asa cum s-ar intampla in cazul consumului proteinelor vegetale.

Valoarea biologica a proteinelor

Acest indice indica raportul dintre diferitele proteine in ceea ce priveste partile lor amino-constituente si modul in care sunt absorbite de organism. Oamenii de stiinta considera proteinele din ou ca un standard de valoare biologica si le-au atribuit valoarea 100. Atunci cand combinam alimente care au un profil diferit de aminoacizi, putem creste valoarea biologica a proteinelor, adica sa le facem complete - aminoacizii lipsa din unele alimente sunt prezenti in altele.

Valoarea biologica a proteinelor in unele alimente
oua 100
ton 92
carne de porc 85
soia 84
lapte de vaca 82
chinoa 82
carne de pui 80
faina de secara  
cartof 76
pastrav/somon 75
porumb 74
linte 60
faina de grau 58
alune 50
morovi 36

Cereale si leguminoase - cele mai bune combinatii

In general, cerealele sunt mai sarace in lizina, treonina si uneori triptofan; fasolea si alte leguminoase (naut, linte, soia) sunt bogate in acesti aminoacizi. Prin combinarea alimentelor din aceste doua grupe alimentare obtinem o valoare biologica mai mare a proteinelor.

Cate proteine trebuie sa consumi pe zi

Pentru adulti, cantitatea recomandata de proteine pe zi este de 0,8g pentru un kilogram de greutate corporala. Este semnificativ mai mare la sugari (pana la 2,5g pe kilogram greutate corporala), deoarece in primele luni si ani de viata, organismul uman se dezvolta cel mai rapid si are nevoie de mai mult „material de constructie”. Aceste recomandari sunt generale, iar valoarea exacta depinde de mai multi factori, cum sunt sexul, varsta, stilul de viata, starea de sanatate, activitatile sportive. Tema de discutie legata de cantitatea corecta de proteine consumata ramane una dintre cele mai controversate, chiar si in cercurile stiintifice. In general, convingerea generala este ca se consuma prea multe proteine, cu exceptia cazului in care este vorba de o forma alternativa de nutritie, cum ar fi veganismul, de exemplu. Mai multe informatii despre consumul exact de proteine pentru diferite grupe de varsta pot fi gasite pe site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Surse: Harvard Health Blog Journal of Sports Science & Medicine World Health Organization J-stage article

Autor: Vesela Petrova, Expert in nutritie sanatoasa Vesela Petrova este absolventa a Institutului de Sanatate Holistica „Vitalakademie” din Viena, este membru al Asociatiei Europene a Clinicilor Nutritionisti (ESPEN) dar si membru al Asociatiei Nutritionistilor din Bulgaria. In afara de alimentatia sanatoasa, Vesela Petrova foloseste metode de yoga, terapie sonora si meditatie.